Anul acesta se preconizeaza ca cca 1 miliard de oameni sa stinga lumina dand un vot pozitiv masurilor de lupta impotriva incalzirii globale care provoaca de la un an la altul schimbari climaterice insotite de tot mai multa violenta.
Cu ocazia asta o sa-mi aduc si eu aminte de vremurile cand invatam seara la lumina lumanarii, lumina “taindu-se” pe vremea aia pe la 7-8 in serile de iarna. Se “dadea drumu” la lumina dupa cateva ore bune, atunci cand nimeni nu mai avea nevoie de ea. Dar era curent dimineata, la inviorarea cu difuzorul, conectat prin firul dat cu var, la Romania Actualitati, unde canta corul cu voiosie “Trei culori cunosc pe lume, amintind de-un brav popor”…
Stingeti lumina si tineti (prezervativele) aproape! :))
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
13 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: caricatura Earth Hour, Earth Hour, Ora Pamantului, stingerea
Torontezii sunt preocupati, amabili, stanjeniti, retinuti, discreti si de multe ori indieni. Te saluta pe strada daca te uiti insistent la ei, te intreaba ce faci si pleaca mai departe nepasandu-le de raspuns. Copii arunca punga de la Snaks pe jos, fugaresc veveritele, rup crengile copacilor in drum spre casa si arunca loli-popul exact la intrarea in bloc (nu in cos bineinteles).
Toronto este un oras plin de masini, de autostrazi si de simple strazi.
Masinile sunt in general mari, sa incapa fundul negreselor toronteze si de ce nu, si shopping cartul de la Food Basics in port-bagajul de 70 de mii de cm cubi. Forfota mare pe strazi pana pe la 9 dimineata si alta intre 3pm si 7pm. Biciclisti multi, prin centrul orasului (Downtown) mai toti fara casca. Gropi in asfalt cateva pe ici pe colo, cat sa realizam noi, romanii mai ales, diferenta dintre asta si ailalta.
Torontezii is invatati cu iarna si cu vara, restul nu exista. Iarna e frig, vara e cald! Mai exact vara e cald la soare si frig la umbra, adica un fel de pseudo-vara sau pseudo-iarna depinde cum vrei sa-i zici. Daca esti putin atent poti prinde 2-3 zile de vara autentica, cum e aia romaneasca, adica soare puternic si fara vant.
In rest, ploua.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
6 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: despre toronto, torontezi
Acu aici in Toronto, oras cu dealuri si vai dar cu climat de munte, sunt cca -10 grade, bate vantul si aduce mai mult a iarna fara zapada decat a primavara. Daca e sa-mi amintesc de calendarul vazut la cineva, lunile de iarna erau ianuarie, februarie si martie. Era facut special pentru Canada acel calendar cu siguranta. Azi chiar a nins si daca erai putin atent vedeai chiar si fulgii spulberati de vantul de 100km/h.
Raluka comenta, mai inainte chiar, la un articol mai vechi, ca, climatul canadian este cel cu adevarat temperat continental. O fi, nu zic nu, mai ales ca am lipsit la orele de geogravarza deci nu ma bazez pe ghiozdanul meu de cunostinte, dar totusi sa-ti fiarba neuronii vara si iarna sa-ti inghete complet as zice ca aduce mai mult a climat extrem decat a temperat.
Apropos de pozele de pe acest blog. Cand le admirati ar trebui sa va curga o lacrima - asa ce m-a mai suflat vantul asta canadian, chinuindu-ma cu aparatul in mana, incercand sa prind ineditul Canadei, ca numai eu stiu cat m-am rugat sa nu ma ia pe sus si sa ma arunce peste ocean in Romania. Bleah!
PS. Apropos de poza, sa nu credeti ca-i facuta in Antarctica, in reflexia vreunui ghetar. E aici in Toronto. Ma ia cu frig numai cand ma uit la poza. Brr :))
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
26 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: clima Canada, eu rupt de frig, frig rau, Toronto inghet
ANCA BOIERU va evolua ca invitata in deschiderea spectacolelor. Informatii detaliate si bilete online gasiti pe Website-ul www.cintecsoptit.com, sectia “contacte impresari”.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
4 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: concert canada, folk, mircea vintila, poesis
Primele saptamani de Canada au fost comice de-a binelea. Prima data cand a inceput sa sune nici nu stiam ce se intampla. Apoi, ca ne-am dat seama, nu stiam cum sa-l “amutim”. Acu cica au inceput sa bage, printr-un fir, legatura directa cu pompierii. Cum suna, cum bat in usa. Cu toporul bineinteles.
Roaga-te sa fii acasa cand se petrece incidentul ca daca esti un nefericit care si-a uitat tigaia pe foc si ai plecat sa faci laundry (adica sa speci rufe), cand vei veni vei gasi usa aschii si pompierii bucurosi nevoie mare ca au avut inca o ocazie sa-si foloseasca toporul si ciocanul.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
19 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: detector de fum, pompieri canada, smoke detector
Pe durata a cateva ore, acu cateva saptamani in urma, rezultatele la orice search in Google apareau cu mesajul “this web site might harm your computer” iar daca dadeai click pe site-urile gasite prin Google search iti aparea un mesaj care te sfatuia prieteneste ca site-ul respectiv iti poate afecta computerul si nu reuseai sa-l deschizi nici in ruptul capului.
Asa am trecut pentru cateva ore pe Yahoo Search, site pe care nu l-am folosit decat de cateva ori pana acum.
Acu cateva zile am patit altceva. La tot ce cautam pe Google, si credeti-ma erau numai treburi serioase :D, primul rezultat al cautarilor sau daca nu primul, intre primele trei cu siguranta, aparea “Married with children” cu trimitere la un site de altfel interesant dar fara legatura cu ce cautam eu.
Asa am aflat ca George Bush si Petre Roman sunt …married with children. Mai greu de inteles legatura intra termenii de cautare si rezultate pentru: “bucharest”, “css design”, “news feeder”, “system try”, “wordpress plugins”, “wordpress themes” sau “blog notification”.
Ah, am mai descoperit inca ceva: romanii sunt toti insurati si cu copii :))
Sa va traiasca! Berea cand o dati? :))
Iar pentru cautarea dupa “Married with children”, Married with children e pe locul 4 :)) Bai Google tu ai innebunit?!?
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
5 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: google search results, married with children
Dupa ajungerea aici si inscrierea baiatului la Day Care (gradinita) imi creasem impresia ca regimul alimentelor aici in Canada este extraordinar de bine controlat si legile sunt si mai draconice. Asta dupa ce pe peretii, geamurile si usile institutiei respective (gradinita este in aceeasi cladire cu scoala publica) erau “tapetati” cu afise gen “Interzis accesul cu alune in scoala!”, “Interzis accesul cu nuci in scoala!”, “Interzis accesul cu banane in scoala!” …. etc.
Am fost chiar la un fel de sedinta cu parintii in care s-a facut mare tevatura mare cu produsele acestea (alune, nuci, banane, lapte, etc) considerate alergogene.
Pana aici e totul bun. Asta pana in ziua inca care si-a serbat fiu-miu onomastica. Ce credeti? Nu ne-au lasat sa aducem tort ca deh contine produse ce tulbura alergiile. In schimb Robert a venit acasa cu limba albastra de la sutele de grame de coloranti ce cu siguranta au colorat tortul atat de frumos. Albastrul ala cred ca batea de departe pana si albastrul nostru de Voronet…
E greu de inteles nu numai pentru noi romanii, veniti ca din alta lume aici, dar probabil si pentru contribuabilul din mosi stramosi al Canadei, cum se poate pune atat accent pe treaba asta cu alergiile si sa ignore (aproape) complet prezenta colorantilor, E-urilor si asa mai departe? Asta ca sa nu mai zic, ca pe toate ambalajele alimentelor nu exista scris clar ce E-uri contin, se scrie doar denumirea chimica gen acid citric (E330) confundat de un prieten din necunoastere cu vitamina C (din cauza ca termenul citric te trimite cu gandul la citrice, diabolic nu?).
Mai jos si perla (culinara) gasita pe net.
Dietary restrictions:
Citric acid and citrates can normally be consumed by all religious groups, vegans and vegetarians. Citric acid does not cause allergic reactions in people who are allergic to oranges and citrus fruits, as it is commercially made from sugar, not fruits. Citat din Food-info
PS. Pentru cei care inca mai confunda Acidul Citric cu Vitamina C, asculati la mosu: Vitamina C este acidul ascorbic. Daca va mai aduceti aminte de pe la biologie/anatomia omului exista chiar si cazuri in istoria omenirii cand navigatorii de vase au murit sau au fost afectati grav de scorbut, cauzat de lipsa de Vit C fiindca si-au luat la drumuri lungi carne din belsug insa au omis (unii) fructele si legumele.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
10 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: coloranti alimentari, e-uri, restrictii produse alergenice
O bruta cu fata asiatica de pe scaunul din fata mea asculta relaxat la castile mp3-playerului. Ma intreb ce poate asculta asta? Scrasnitul de oase rupte inregistrate din timpul meciurilor de kick-boxing? Ca doar Dido nu cred ca asculta. Ma gandesc cum a putut Timothy Ferriss sa rupa oasele unor indivizi ca astia?
Aveam Nikonul la mine si nu m-am putut abtine sa nu-mi testez noul remote. Am coborat in Lawrence, imbrancit de gandul unor poze noi pe peron. Am pus camera pe trepied si m-am apucat sa trag poze direct in statia de metrou. Nici nu apucasem bine sa fixez aparatul pe directia dorita ca ma si intreaba o doamna in gluma daca ajung pozele pe youtube. Dupa care a apucat-o un ras navalnic atata pe ea cat si pe sot. Eu am trecut de la disconfort la zambet si apoi ras in 2 secunde. Canadieni… S-a gasit totusi una (nu era canadianca sigur) sa ma determine sa-mi strang sculele si sa plec (altfel cine stie cate poze faceam) intrebandu-ma daca filmez oamenii din statia de metrou. I-am zis ca nu bineinteles si am plecat grabit uitandu-ma dupa camerele de supraveghere. Curios n-am vazut niciuna in zona unde imi instalasem “cortul”.
Statia de bus. Am ajuns bineinteles exact dupa minutul trecut in orar pentru bus. In cele vreo 15 minute de asteptare pentru urmatorul bus am stat ca bolundul plictisindu-ma prin statie. Ora de varf si mare aglomeratie de elevi. Zgomotosi ca cei din Romania si la fel de rai. Se fugaresc, vorbesc tare, etc. Asa am realizat ca aici in Canada nu e nevoie sa vorbesti in soapta cu altul ca oricum nu te intelege nimeni ce zici, fiecare e cu limba lui. Langa mine se vorbea la un moment dat in rusa, probabil chineza, indiana, evreiasca si inca una probabil filipineza. Cine dracu sa le inteleaga. Pot astia sa te barfeasca, sa te spurce si sa te faca chior (port ochelari) de un milion de ori ca tot nu stii. Bleah!
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
16 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: ganduri, lawrence, metrou, Obama, polar express, Toronto
PS. postul asta in Romania a aparut pe 15 februarie, din pacate. Am avut probleme cu uploadul caricaturii si m-a tinut toata ziua in priza incat abia acum pe seara am reusit sa rezolv problema. Cine are probleme cu uploadul la poze am pus rezolvarea pe blogul meu de IT. E in en dar sunt sigur ca o sa va descurcati :)
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
8 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: caricatura, fun, Valentine's Day
Trebuie sa inghit anual acelasi spectacol aiurit de sarbatoare, complet comerciala de altfel. Nu ca nu as fi de acord ca macar o data pe an sa ne aducem aminte de iubire dar parca prea suna a comanda sa faci asta de 14 februarie. Adica de ce nu tot timpul anului?
Pentru fiecare dintre noi asa suna normal, ca iubirea sa fie o chestiune ce vine din suflet si nu ceva ce tine de o data calendaristica. Nu de aceeasi parere este si societatea consumerista in care traim, din pacate.
In timp ce europenii si americanii, sarbatoresc din plin aceasta zi (prin shopping bineinteles), in Japonia spre exemplu, comerciantii au separat sarbatoarea in doua (in ideea egalitatii intre sexe!) - adica sunt doua zile, pe 14 februarie femeile dau barbatilor o ciocolata iar peste o luna barbatii trebuie sa dea la randul lor tot ceva dulce femeilor insa nu ciocolata. Pot fi bomboane, o acadea (nu va ganditi la prostii) sau orice altceva, dulce. Brazilienii au mutat sarbatoarea in Iunie, asta din cauza carnavalului care fara doar si poate ii oboseste pe toti si care probabil le-ar lua toata bucuria sarbatoririi …iubirii.
In Venezuela se moare de-a binelea dar nu din cauza iubirii ci a cheltuielilor exorbitante generate de “week of love” in care majoritatea indragostitilor isi jura iubire vesnica. Imi place mult de Arabia Saudita, nu neaparat ca tara ci mai ales pentru faptul ca a banat/interzis, incepand de anul trecut, Valentine’s Day. Motivul: nu e o sarbatoare islamica si incurajeaza prieteniile intre barbati si femei. Pe romaneste vorbind, e ca si cum ar iesi BOR (Biserica Ortodoxa Romana) in fata si ar interzice Valentine’s Day in Romania. Nu sunt o fire bisericoasa dar m-as foarte bucura :))
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
12 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: sarbatori comerciale, spirit comercial, Valentine's Day, ziua indragostitilor in alte tari, ziua iubirii
De ceva vreme am inceput sa caut bloguri ale altor romani, plecati si ei din Romania, ca sa citesc din experientele lor, sa vad cum le merge si cum le este viata in general printre straini. Is putini insa cei care vorbesc de tara in care au ajuns. Cei mai multi vorbesc tot de Romania, altii despre cotidian: cum a fost la serviciu, unde au fost sa faca cumparaturi cu cine s-au mai intalnit, etc.
Am strans de-a lungul ultimelor luni cateva zeci de linkuri, unele bloguri le vizitez aproape zilnic, la altele sunt chiar abonat iar pe altele le citesc sporadic si pe fuga ca deh, trebuie sa mai fac si altele pe langa asta.
Ca sa nu lungesc mult vorba, m-am gandit sa va dau si voua aceasta lista de bloguri ale romanilor emigrati. Sunt ceva linkuri, o sa aveti nevoie de timp sa le vizitati pe toate, insa sper sa gasiti interesante experientele romanilor de pe alte meleaguri. Ca sa va fie mai usor am pus si un info scurt la fiecare link.
Spor la citit ;)
Lista cu bloguri a romanilor din diaspora:
DROMOMANIA - Antoaneta locuieste in Montreal. Este o fire boema si cu multe evenimente culturale trecute in agenda sa.
Am gasit o fraza pe blog care probabil o descrie cel mai bine:
“IMI PLAC: calatoriile si conversatiile cu mama, cafeaua turceasca de dimineata, pizza Margherita de la Napoli, vinul, coniacul, romul francez, tiramisu facut de mine, placinta cu spanac facuta de mama, tangoul, marea si drumetiile pe munte”. Antoneatei ii place sa-si traiasca viata si cu siguranta o sa descoperiti prin intermediul blogului ei, o parte din forfota Montreal-ului.
IMPREUNA - Pur si simplu un blog - Blogul unui basarabean ce locuieste in America. Are un talent innascut la scris. Subiectele (textele is lungi majoritatea) is legate de viata in America si diverse lucruri care privesc Basarabia.
Pauza de cafea - Blogul lui Madalina si Mihai. Locuiesc in Canada si scriu despre aproape orice. Ma delectez cu articolele lor, in special cele cu subiecte din IT, de cateva luni bune. Imi place.
Eduard - Roman stabilit in America. Informatician si pasionat de poze, lucreaza la Microsoft.
Situatii - Vancouver - Canada. Blogul unui roman ce a lucrat la Microsoft. Self-sufficient si certaret. Scrie bine.
cafeina.ro - Montreal. Subiecte legate de Canada in special dar nu numai.
Un roman plimbaretz - Cristi locuieste in USA. Pasionat de plimbari. Are o colectie de poze frumoase si cateva filmulete.
munteanuk.blogspot.com - Blogul unui roman care traieste in United Kingdom. Subiectele fac referire la diverse aspecte din viata pe taram britanic.
dorianduma.blogspot.com - Blogul unui roman in Canada. Scris putin alambicat sau poate is diacriticile de vina ;)
Canadian immigrant song - Un torontez de-al meu. S-a apucat de bloguit acum vreo 3 ani in urma. Este IT-ist. Scrie si el despre Canada cu gandul la frumoasele meleaguri transilvanene de unde se trage. Pasionat de radio, concerte si evenimente din Downtown-ul torontez.
Poveste despre America - blogul unei romance din Chicago, pasionata de marketing. Scrie foarte bine. Subiectele sunt legate de experientele sale personale in America. Este foarte atenta la politica americana.
Valentin & Deimante Cofaru - Un blog cu foarte multe fotografii din America. Valy isi expune pe blog trairile sale de-a lungul si de-a latul Americii.
Viata in Florida - Blogul unei romance la studii din Florida. Scrie rar insa subiectele sunt interesante.
Vivi’s developer blog - Blogul unui roman din New York. Lucreaza la Google. Un jurnal online interesant in lumea new-york-eza. Il recomand cu caldura.
Casa de nebuni - Blogul unui basarabean ce traieste in America. Povesteste pe blog despre aspecte din societatea americana dar nu numai.
Alex Brie - castigator al olimpiadelor nationale la matematica, traieste in USA Romania unde lucreaza in domeniul IT. Un tip fascinant prin implicarea si promptitudinea cu care raspunde la comentarii.
Canadian stories - Blogul unui roman din Canada. Scrie foarte multe articole despre Romania si din cand in cand despre Canada.
George Zamfir - Un blog pe care l-am citit integral. Blogul unui roman, torontez de-al meu. Lucreaza in IT dupa ce a facut studiile universitare aici. George e putin nehotarat daca sa-si mai tina blogul sau nu. Eu zic ca merita o incurajare. Hai George! ;)
Also Sprach Zamolxis - Un tip ce lucreaza in IT, torontez si el. Uneori nu reusesc sa-i termin articolele foarte lungi si parca prea elaborate pentru un blog. Site-ul se incarca putin cam greu din cauza multelor chestii din sidebar. Te provoaca la concursuri iar premiile sunt din sfera web.
Updates, Live - blog pe care scriu mai multi. Subiecte lungi si in limba engleza majoritatea. Se refera la carti, piese de teatru si alte chestiuni ce tin de cultura.
Sarma, scotch si maple syrup - Andix traieste in lumea lui rece, nu foarte departe de cercul arctic (intr-un orasel langa Slave Lake - Canada). Scrie, dar cu un scris dezghetat, despre canadieni, gadgeturi, chestii de prin IT si altele.
Light play - Alexandrina locuieste in Toronto. E pasionata de fotografie iar pe blogul ei cel nou scrie despre aspecte din societatea canadiana si chestiuni din cotidian.
Sarba in caruta - Lola se lauda cu viata ei din New York (cine nu ar vrea sa traiasca acolo?). Blog cu multe retete de mancare, vegetariene mai ales. Cand intru trebe sa am grija sa fiu satul. Recunoaste ca este gurmanda fara leac.
Ina Bixade - alta new-york-eza, Ina povesteste foarte multe lucruri despre New York. Multe poze personale pe blog. Scrie rar dar cand scrie ai de citit.
Blogul lu’ GRAŢI - Un roman ce locuieste in America. Scrie chestii scurte in special despre evenimente sportive din USA iar uneori despre subiecte hot.
Viata in Canada - Blogul unei familii de romani din Montreal. Subiectele fac referire la viata de zi cu zi din metropola frantuzita si are o gramada de informatii despre costurile vietii de aici.
Cristi Roman - un roman din Europa de data asta, Cristi Roman traieste in Dublin - Irlanda. Scrie despre sport si viata de irlandez cu talent jurnalistic, pentru ca si este jurnalist prin profesia imbratisata de cativa ani buni.
Blog de ziarist ratat - blogul unei romance din USA. Scrie pe el din iulie 2007 despre viata pe continentul american. Foarte multe articole. Probabil cel mai prolific blog pe care il citesc.
Pofte si prapadele boeme - o romanca din Chicago, scrie fara incetare despre situatii din viata de zi cu zi, despre dragoste si prietenii si multe altele. I-ar prinde bine o cariera in presa sau macar daca s-ar pune pe scris o carte.
Lucian Stanciu - Jurnal de expat în Austria - Dupa o cariera de jurnalist in Romania, s-a mutat cu serviciul in Austria unde detine un scaun de manager intr-o locatie turistica. Hehe, trebuie sa fie o viata de vis pe acolo. Asa reiese din fotografiile frumoase cu Austria.
Life is short ,Play hard! - Daniel Ciobanu locuieste in Aspen - USA. Scrie despre frumoasa zona unde sta si despre americani.
Zimbrul - Blogul unui roman din UK. Scrie despre viata de acolo si isi propune sa scrie cat mai multe articole gen stire despre romanii ce locuiesc in Marea Britanie. Posteaza articole si pe blogul cu stiri din diaspora.
Jurnal de America - jurnalul de America al unei sibience. Poveste o gramada de lucruri interesante despre cum e sa faci shopping in America si mai ales povesteste cu generozitate despre calatoriile ei de vis din Florida.
What? - “scrierile unui om departe de casa, care munceste, invata, se joaca, iubeste, si mai ales traieste in minunatul New York.”. Mai bine de atata nu puteam nici eu sa o descriu :P Acum e in Argentina. Lasand gluma la o parte pot spune ca sunt destule de citit si aici. Cu ocazia asta am ajuns si la o concluzie: femeile scriu mai mult decat barbatii! Clar :)
deea // supermagnet - blog recent descoperit. Proprietarul e o romanca ce traieste in Manchester, UK. Daca vrei sa stii cum se pregateste un student pentru licenta in UK, citeste.
Romanian in Japan - blogul unui roman ce traieste din 2003 in Japonia. N-am apucat sa-i citesc blogul prea mult pentru ca i l-am descoperit recent dar cu siguranta ca e unul interesant, cel putin pentru faptul ca e vorba de Japonia.
UPDATE
Wicked - Otilia Aionesei este fotomodel in New York. N-am apucat sa-i citesc blogul, abia ce l-am adus in lista la sugestia lui Vivi. Frumoasa foc Otilia ;)
Povestile Monicai - Povesti adevarate din calatorii exotice, file de poveste din zile pline de soare din sud America. (de la Eduard citire)
My news, my way - Chestii foarte interesante pe blogul Ralucai din Louisiana, ca acesta de exemplu: “[I like...] to measure my time in songs (it takes me two songs to wait for the bus, three songs to get to school; I work out on the Stair Master for five songs, and so on).” (de la Eduard citire)
Sebastian Buhai - economist, locuieste in Danemarca. Scrie despre economie, concerte si alte evenimente boeme, sah, ceva politica si altele. A inceput blogul in 2005 si scrie pe el aproape numai in engleza. (link recomandat tot de Eduard)
Mazgaleli de zi cu zi - Dazz, un roman din Spania, are blogul asa cum imi place mie, un design placut ochiului si ingrijit. Se pare ca si subiectele sunt interesante. L-a recomandat insusi Dazz si are cu ce se lauda :) Sper sa mai am timp sa-l si citesc. Mi-a placut intrebarea: “Dacă ai fi condamnat pentru lene, ce pedeapsă crezi că ai primi?”
Blogul lui Flavius Terbea (scuze ca nu folosesc diacritice…) l-am descoperit acum si l-am adus in lista la sugestia Lolei. Este blogul unui roman ajuns in America la inceputul lui 2007. Am reusit sa-i citesc numai primul articol, cel cu calatoria Ro-USA, in care descrie cu umor cele cateva peripetii datorate conditiilor de iarna nefavorabile, ei trezindu-se cu un zbor anulat si fortati sa doarma pe jos in aeroport. Pare un tip simpatic, cum zice si el de fapt, asa ca va invit, si ma invit si pe mine, la citit povestea lor …americana. Mi-a vazut cineva ochelarii?!? :))
Aici scrie Suzi - este blogul unei romance din Irlanda. Locuieste in Dublin si povesteste cu nesat din cele citite de ea prin carti, spune cum este Irlanda vazuta prin ochii ei si din cand in cand isi mai aduce aminte cu nostalgie de Iasi (mi-a adus si mie aminte cu ocazia asta, mai ales ca pentru putin timp am stat chiar in Piata Voievozilor, sic!). Un scris frumos care aduce foarte bine aminte de jurnalele scrise prin adolescenta si ascunse mereu prin te-miri-ce dulapuri :)
Imi cer scuze daca am incurcat vreun link sau daca am omis pe cineva dintre cei carora le citesc blogul. Mi-a luat vreo 3 zile sa pun informatiile asta in articol si sper sa ma intelegeti.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
82 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: blog romanesc, bloguri romani, emigranti, imigranti, romani diaspora, romani din america, Romani din Canada
Leapsa vine de la Alex iar subiectul este legat de ce este pe dos in Canada. Ca orice tara din lume si Canada are si bune si rele. Incep asa ca sa nu dau apa la moara criticilor, ce parca n-au altceva de facut decat sa ma faca cu ou si cu otet de fiecare data cand zic ceva, mai ales de rau despre aceasta tarisoara. Nu ca lucrurile ar sta rau aici, dar uite ca sunt si destule “dereglari” care trebuie si ele mentionate, dar nu cu majuscule ci amintite doar ca atunci cand stai la un pahar de vorba intre prieteni.
Probabil cel mai pe dos lucru prezent aici e treaba cu medicii. Desi in care Canada sunt putini medici, se pun cu incapatanare piedici la medicii noi veniti, aruncandu-se insistent motivul ca cei noi veniti nu au experienta canadiana iar diplomele nu sunt recunoscute nici in ruptul capului, asta desi si imigrantii si autohtonii au aceleasi 2 maini, 2 picioare, acelasi stomac (ba chiar a imigrantului e mai rezistent ca inghite multe), samd, deci medicina invatata in alte tari se poate aplica, zic eu nefiind medic, si aici in Canada.
Al 2-lea lucru pe dos e oarecum legat de precendentul, tot legat de joburi. Pai bine domnilor canadieni, daca tot nu recunoasteti neam de diploma de studii din Romania la ce D-zeu mai puneti atata accent pe diplome universitare la interviul pentru Canada? Ar fi normal sa se puna problema altfel: cautam oameni priceputi, buni meseriasi, disciplinati si sanatosi care sa se descurce in mediul canadian si sa nu ajunga de cum vin in Canada pe spinarea statului. Un status de genul asta ar spune totul si lumea ar veni cu ganduri mai realiste aici.
Al 3-lea lucru e clima. Cand eram pe la 20 de ani eram innebunit dupa iarna. Abia asteptam sa termin cursurile sa dau fuga pe partia din dealul Copoului si sa fac parte din “bobul” format uneori din cate 20-30 persoane, fiecare cu curu pe folie, capace de wc, lighene sau ce se mai gasea prin camerele din caminele studentesti. Aici in Canada insa iarna e lunga, vreo 5-6 luni din an iar vara tine numai vreo 2 luni. Vara trecuta a plouat aproape zilnic aici in Toronto, iar cand nu ploua esti tot ud din cauza umiditatii din aer care ajunge lejer la un 80-90%.
Ar fi mai multe de zis dar mi-e teama ca ma lungesc si nu are rost. Pe de alta parte fiecare unde traieste vede ca viata are si bune si rele. Nu conteaza ca esti in Romania, Canada, USA, fiecare are piedici in drumul lui. Daca e sa vezi numai jumatatea goala a paharului risti sa devii un neadaptat care probabil si in rai ai avea ceva reprosuri de facut. Canada nu este sanul lui Avram dar nici iadul nu e. Depinde de fiecare cu percepe lucrurile iar un lucru e sigur, cu trecerea anilor ajungi sa-ti placa si sa lauzi locul unde traiesti, pentru ca aici e casa ta pana la urma.
UPDATE: acu vad ca asta e al 100-lea articol scris :)
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
10 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: leapsa, minusuri, Viata in Canada
Stai locului si citeste cu atentie. O sa-ti raspund azi la intrebarea ta de roman get-beget, nascatoare de insomnii:
E MAI BINE IN CANADA DECAT IN ROMANIA?
Canada e ca un vis! Chiar cum vei ajunge in aeroportul din Canada, te vor intampina romanii cu bratele deschise, canadiencele iti vor zambi strengareste iar tu coplesit de atata rasfat pur si simplu vei uita ca printr-un miracol (de fapt acesta e chiar primul miracol ce ti se va intampla pe pamant canadian) toti nervii care ti i-ai facut cu engleza cu cartofi a britanicilor din avionul care te-a adus. “Sa-i ia dracu cu British Air-ul lor cu tot” iti zici si te vei arunca in bratele larg deschise ale prietenilor, bucurosi si ei nevoie mare ca inca un roman a ajuns in raiul canadian.
Apoi cu pasi tremurati de emotie te vei indrepta sufocat de atata fericire spre superba masina a prietenilor, Infiniti FX45, o masina cum n-ai vazut nici la cei mai mari manelisti. Si masina va pleaca si tu vei saruta imaginar fiecare inci de asfalt al autostradei si fiecare stalp cu camera de supraveghere al traficului si daca nu ai avea inca urechile infundate de la aterizarea avionului ai zice ca visezi de bine ce e.
A doua zi devine si fi si mai fascinat. Te vei urca intr-un taxi cab Lincoln Town Car, tot capitonat in piele si vei pleca sa vezi ce inseamna un oras adevarat, nu unul de cacat ca Bucurestiul. Soferul indian iti va zambi cu toate strungile si te va intreaba de cat timp esti in Canada. Tu ii vei raspunde cu un zambet la fel de larg, “I am here from yesterday”, fasticit cumva dar foarte mandru ca de-acum o sa vorbesti numai in engleza, o limba de circulatie nu ca cacatul ala de limba romana. Indianul va da din cap si mai bucuros decat inainte retraind si el prin tine, prima zi din afara bungaloului, in aceasta tara fenomenala care este Canada. Nici macar rusine nu ii e cu jobul lui, de taximetrist, mai ales ca acolo in India desi doctor lua cam tot aceeasi bani. Deci life goes on.
Cursa se va sfarsi, tu vei plati, el va asteapta. Ce va asteapta? Tips. Adica bacsis pe romaneste. Dar hai sa nu confundam peschesul cu tips-urile. Tu, oarecum contrariat, ii vei da cu greu $2 in plus aruncandu-i printre dinti “al dracu’ tigan”. El tot zambitor si miscandu-se armonios te va strange in bratele lui paroase, te va pupa si-ti va zice un “multumesc” de vei ramane masca. “Bai ai dracu astia, stiu romana!”. Tot eu te lamuresc cum sta treaba, toti din Canada mai stiu cate un cuvant din alte limbi. Dar nu ca ar umbla la mangleala cu tine ci pentru faptul ca aici traiesc toti tiganii oamenii lumii.
Mergi pe strada. Asfaltul e asfalt. Masinile sunt mari, se vede ca lumea are bani, nu ca in Romania cacaturile alea de masini, mai ales daciile. Dupa cele 2 zile de rasfat care pareau ca nu se mai termina, te vei apuca de munca. Iti si gasesti job, canadienii abia asteptand sa-ti ofere un job bine platit si fara prea multa bataie de cap, ei fiind satui pana peste cap de munca si bineinteles ca au si bani de atatea si atatea generatii de oameni muncitori nu ca cacatii aia de romani care mai bine ar pune umarul la munca decat sa faca atatea facultati. Jobul il vei obtine dupa primul resume trimis, iar canadienii, sa-ti zic un secret, te-au angajat numai ca sa le povestesti despre Ceausescu si Dracula. Apropos de Dracula, zi-le ca a fost bloody, sangeros si mare drac de om. Iti zic eu asta le place sa auda si e mai bine asa.
(va continua)
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
21 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: bani, cacat, canada, Infiniti FX45, manele, romania, strazi
Asadar in Romania, in secolul libertatii absolute, apare o lege minunata cum numai in Romania poate apare, legea privind “reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice” (citat din Monitorul Oficial al Romaniei).
Ce inteleg eu din legea asta e ca fiecare roman va avea un dosar cu fisiere in format electronic, fisiere ce contin interceptarile tuturor discutiilor avute pe telefon cu altii, tot ce discuta pe yahoo messenger, toate emailurile primite si trimise, toate SMS-urile, si asa mai departe. Se vor intercepta IP-ul persoanei ce foloseste internetul ca mijloc de comunicare, IP-urile celor cu care comunica, date legate de locatie, timp, etc, etc.
Big Brother incepe sa-si faca prezenta in Romania. Maine-poimaine vor apare camere de supravegheat pe strada si cu asta gata cu libertatea mioritica. Sub pretextul asigurarii unei mai bune securitati a cetateanului se fura romanului orice urma de libertate. Daca inainte de lovitura de stat din 89 romanul statea cu urechea lipita de “Vocea Americii” si “Europa Libera”, acum stau altii si-l asculta, il “citesc” si ii inregistreaza in fonoteca de aur a securitatii.
Eu nu pot dormi gandindu-ma daca nu s-or plictisi aia ce vor asculta convorbirile mele cu mama, ce se plange de fiecare data ca iar s-a scumpit uleiul in Romania.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
11 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: inregistrarea telefoanelor, Legea 298/2008
Barack Obama, primul presedinte afro-american si cel de al 44-lea din istoria Statelor Unite, a avut un discurs energic si convingator de vreo 25 de minute, iar dupa aprecierea comentatorilor, unul intru totul original si deosebit de al altor presedinti, special fata de al fostului G. W. Bush, cunoscut de altfel printr-un limbaj de lemn.
Tema principala a discursului a fost incurajarea americanilor pentru intrarea Americii in noua era si noua politica ce sa prefigureaza de apropriere a relatiilor cu toate statele lumii, spuse pe un ton decis si sincer.
Au fost prezenti in enorma piata din fata Casei Albe, intre Capitol si White House, un numar impresionant de cetateni, dupa aprecierile comentatorilor de TV cca. un milion de oameni au fost prezenti in National Mall, simpatizanti curiosi la primul discurs al noului presedinte al Americii plini de entuziasm si cu dorinta de a celebra aceasta zi istorica pentru America.
Chiar acum, aici in Toronto se celebreaza acest eveniment de catre canadienii adunati la University of Toronto Schools (371 Bloor St. West
- Auditorium - Bloor and St. George).
In continuare va las sa urmariti un filmulet scurt, din momentul alegerilor cand Obama a iesit presedintele americanilor, filmulet inregistrat de un amator in Downtown Toronto.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
7 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: capitoliu, casa alba, discurs Obama, presedinte america
Zilele trecute tot citind anunturile de joburi prin zona IT am gasit un anunt cel putin haios daca nu nebunesc de-a dreptul. O companie de IT din Toronto, angajeaza, nici prin cap nu va trece ce, un hacker!
Asa ca daca esti un “computer dude” si locuiesti prin zona Toronto-ului, esti recunoscut prin ispravile tale pe internet mai ales daca ai spart parolele macar la 2-3 banci, uite se gaseste un loc (cinstit) si pentru tine. Nu radeti, la vremuri de criza, masuri extreme! :))
Semneaza, Hacker, politist texan (vorba catzavencilor) :))
Anuntul de job il gasiti aici.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
5 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: angajez, hacker, job in IT in Canada, loc de munca in Toronto
In acelasi timp se vehiculeaza o gramada de povesti despre doctori, profesori universitari, ingineri si alti imigranti cu pregatire universitara in tara de origine, care fac pizza delivery, lucreaza ca taximetristi, muncitori necalificati, ajungand in general in survival positions.
Acum, cand Canada este si ea cuprinsa de aceasta criza financiara este doar o chestiune de timp pana cand cineva se va ridica si va pune problema reducerii numarului de emigranti care ajung in Canada. Deja prin presa canadiana incep sa se ridice voci care anunta o schimbare necesara in politica de emigrare.
Rudyard Griffiths scrie pentru National Post, un articol interesant in care arata ca desi in prezent Canada trece nu prin cea mai fericita perioada din existenta sa, in acest an 2009, numarul imigrantilor se va pastra la aceeasi cifra istorica de 250.000. In ultimii 15 ani, spun cifrele, in Canada numarul celor cu venit mic a ajuns la cca 35%, asta in conditiile in care in acesti 15 ani, Canada a cunoscut una dintre cele mai mari cresteri economice. Daca este sa facem corelatie cu numarul masiv si progresiv de emigranti care au ajuns in Canada in acesti ani, nu mai este un mister de ce Canada a facut aceste progrese.
These higher rates of poverty cannot be blamed on lower skills or levels of employability among new arrivals. The percentage of new immigrants with university degrees increased from 17% in 1992 to close to 50% in recent years. Yet despite almost two decades of Canada selecting immigrants with higher skill sets and greater levels of expert knowledge, native-born Canadians earn fully one-third more than newcomers who are the same age and have similar education levels and work experience. (Rudyard Griffiths: Unemployment crisis demands a re-examination of immigration plans)
Cei are au nume strain stiu ce inseamna sa fii respins/ignorat/umilit de catre angajatorii din Canada. Ei nici macar nu au nevoie sa arunce o privire pe resume-ul aplicat pentru job. Se uita la nume si consimtesc din start ca cei cu nume strain sunt necunoscatori de limba engleza si fara mult dorita experienta canadiana.
Pe de alta parte, imigrantii sunt o povara pentru Guvernul Canadei. Numai 23% dintre imigrantii de aici sunt platitori de taxe, restul, prin natura jobului (aka joburi slab platite la care guvernul restituie banii de taxe) sau cei pe ajutor social/somaj/welfare, sunt neplatitori de taxe si impozite ba chiar primesc bani de la guvern.
Cine este vinovatul? Sistemul canadian, depasit de situatie, neasigurand o piata a muncii sufiecient dezvoltata in corelatie cu numarul masiv de emigranti ce ajung anual in Canada, sau imigrantii care ajung aici in cautarea unei vieti mai bune decat in tara de origine?
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
5 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: criza financiara, emigranti Canada, Emigrare Canada, imigrant roman
Am un prieten bun in Romania, Gabi Doroftei, care fiind un iubitor al iernii si al zapezilor, tanjeste dupa o iarna adevarata. El ma tot intreaba cum e pe aici si stie deja ca iarna in Canada e cum trebuie sa fie. Ultima iarna pe care mi-o amintesc in Romania a fost in 1995/1996 si imi amintesc de parca era ieri, cum in luna mai 1996 inca erau zapezi prin Romania, sau cel putin la Iasi, parea ca iarna nu se mai termina.
Dar cum este iarna canadiana? Pai e iarna asa cum scrie la carte. De exemplu acum cand va scriu sunt -20 grade, in conditiile in care zilele urmatoare se va ajunge se pare la -25. Acum vreo trei nopti in urma a nins cam 10 cm de zapada, asta dupa ce mai erau deja vreo 10, cazuti saptamana trecuta. Anul nou, (ala de pe 31 dec, nu asta care e pe vechi chiar la ora asta, sarbatorit de rusii din bloc) desi nu cu foarte multa zapada, a fost un an nou clasic, cu zapada si frig, iar pe dimineata chiar a fost putin viscol sau cum zic astia pe aici, winter storm. Winter storm-urile astea is asa de frecvente pe aici ca la un moment dat nici nu te mai descalti de bocanci, tinandu-i in picioare pana prin primavara. Glumesc.
Duminica am fost pe la 9.30 dimineata in parcul de langa noi, si am pozat 600 de poze la minus 20 de grade. Ce ma mir e ca aparatul meu, Nikon D60 a trecut cu brio testul rezistentei la frig iar bateria m-a tinut sa fac cele 600 de poze si chiar mai avea o linie cand am ajuns acasa, astfel incat am reusit si descarc toate pozele pe computer.
Acum imi amintesc ca de fapt asta nu e primul articol despre iarna in Canada dar nu-i nimic pentru ca sper sa fi venit cu lucruri noi.
Dupa ce am descarcat pozele si am trecut prin ele mi-a venit ideea sa convertesc cateva in alb-negru (facusem si cateva fotografii alb-negru cand eram in parc) si pentru ca mi-au placut cum au iesit, le-am convertit pe toate si cu ocazia asta am realizat (a cata oara) ca imi place fotografia black&white.
Ca sa nu ma laud singur va las pe voi sa va dati cu parerea despre poze si va doresc celor care ma cititi din Romania sa aveti parte de o iarna usoara, romaneasca ca va zic eu ca e mai bine :)
Ah, era sa uit, daca vreti sa va povesteasca cineva despre o iarna si mai si decat in Toronto, intrebati-l pe Andix ca sigur are ce va povesti. El e mai la pol, desi tot pe teritoriul canadian.
PS. Dupa cum vedeti eu deja ma pregatesc de marele upload de fotografii cu Toronto pe www.dinovici.com. Am mai adaugat cu pozele de duminica inca 600 de poze, la cele cateva mii pe care le am facute prin oras anul trecut. Sa stiti ca ma tin de promisiune! Vineeeee :)
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
16 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: frig, parc Toronto, temperaturi, winter storm, zapada Canada
Ma gandesc sa-mi mai reduc activitatea din sfera blogurilor, ma refer la blogurile mele. Vreau sa renunt (cel putin pentru o vreme) la a mai scrie pe Masina de Scris si ma gandeam daca e cineva dintre voi incantat sa scrie pe el. Sunteti bineveniti sa scrieti despre ce vreti voi, atata vreme cat, bineinteles, respectati bunul simt comun. Ideea site-ului e legata de stirile din diaspora romaneasca si mi-ar place daca s-ar gasi cineva interesat sa scrie din tara unde locuieste, despre romanii de acolo. Fie ca e vorba despre stiri preluate din media locala fie ca pur si simplu vreti voi sa scrieti despre cum stau lucrurile in tara voastra, m-ar incanta in mod deosebit sa stiu ca ideea mea de a creea un blog cu stiri despre diaspora romaneasca nu moare.
Eu va invit insa sa scrieti, cum ziceam si mai sus, despre ce vreti. Va place ceva si vreti sa vorbiti despre asta sau dimpotriva nu va place, scrieti un articol. Procesul de creare a unui post e simplu, si cat ai numara pana la 3, articolul scris de voi, ajunge pe pagina blogului.
De ce renunt la a mai scrie pe Masina de Scris? E vorba de timp. Se anunta un an ocupat si cu multe schimbari si pur si simplu nu mai am timp. Am inceput sa dau ceva examene pentru ca aici in Canada, fara ceva hartii nu prea poti misca si din cauza asta trebuie sa renunt la niste placeri, in acest caz la a scrie.
Nu ma voi opri din scris pe outblu si voi pastra si Kensfi - care de altfel imi este si aproape de inima prin natura preocuparilor mele. Am renuntat si la www.ygloo.ca, la aceasta ora inactiv deja, un site pe care postasem ceva din munca mea de graphic designer, profesie probabil pe cale de disparitie in acest moment.
Un alt site de suflet, care imi si poarta numele, Dinovici - blog de fotografie, va suferi transformari majore in acest an. Cel mai probabil ca il voi transforma in blog de fotografie pe sectiunea de retus fotografic si colorare poze alb&negru si pentru ca mai multi dintre voi v-ati aratat interesati de fotografii cu Toronto, stati cu ochii pe el pentru ca il voi umple cu poze din Toronto. Sper sa ma mai tina bicla si sa mai am timp pentru pozat, mai ales ca mi-am luat acum 2 saptamani in urma un nou DSLR (Nikon D60, sic!) si vorba aia - am cu ce :))
Cei dintre voi care vreti sa scrieti articole pe blogul Masina de Scris, lasati-mi un comentariu si eu va contactez cu datele de logare si ceva instructiuni mai ales pentru cei nefamiliarizati cu un blog sau cu platforma wordpress. Multumesc!
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
13 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: blog romanesc, blog romani diaspora, blog stiri
Tot framantandu-mi neuronii intr-o zi gandindu-ma unde as putea gasi informatii mai multe si mai detaliate despre romanii din Canada, m-am trezit cautand carti, carti scrise despre romanii de aici. Si am gasit, nu foarte multe ce-i drept, insa cu titluri relevante si care te imbie la citit. O parte dintre aceste carti sunt de autori straini si se refera la romanii din America de Nord (United States of America si Canada).
Prima carte tiparita scrisa de un roman care face referire la viata romanilor din Canada si US, a aparut in 1922 la Chicago si se numeste The Romanians in America, autor Serban Drutzu. Au urmat apoi carti despre viata romanilor din America de Nord: A Study of Assimilation among the Roumanians of the United States (New York, 1929) de Christine A. Galitzi (o puteti citi online aici), The Romanian Orthodox Episcopate of America: The First Half Century, 1929–79 (Jackson, Mich., 1979) scrisa de Gerald Bobango.
Romanii sunt prezenti in enciclopedia scrisa de George Nan Encyclopedia Canadiana (Toronto, Ottawa, Montreal, 1972–77) si in enciclopedia lui G. James Patterson, The Canadian Encyclopedia, 2nd ed. (Edmonton, 1988). Acesta din urma a mai scris despre romani in The Romanians of Saskatchewan: Four Generations of Adaptation (Ottawa, 1977). Présence roumaine au Canada, o carte relativ recenta scrisa de Jean Tranu si publicata in Montreal in 1986, reprezinta o monografie in detaliu a prezentei romanilor pe teritoriul canadian.
Cele doua episcopate a Bisericii Ortodoxe Romane din Canada, prin intermediul materialelor bisericesti s-au constituit de-a lungul timpului ca o sursa buna de informare asupra activitatilor din comunitatea romaneasca din Canada. Intr-unul dintre calendarele bisericesti George Ursul publica The Old Church in the New World – A Study of Orthodoxy in Canada (Romanian Orthodox Missionary Episcopate in America, Detroit, 1976), care prezinta istoria bisericilor romanesti ortodoxe din America.
In Toronto exista o publicatie, numita Ecouri romanesti (Romanian Echoes; Toronto, 1962–84), care publica informatii si tinea se pare romanii aproape. Acum se stie deja, comunitatea romaneasca e impastiata sau altfel spus lipseste cu desavarsire.
Am mai gasit o carte din 1972, Canadian Ethnic Groups Bibliography, scrisa de Andrew Gregorovich, aparuta in Toronto si o alta din 1980 - The Romanians in America and Canada (Detroit), scrisa tot de un nene cu nume de rus, Vladimir Wertsman.
Mai exista o carte, disponibila la Multicultural History Society of Ontario (Toronto), scrisa de Aurel Sasu in 1991, The Romanians in Canada.
Probabil cele mai importante surse de informare despre romanii din Canada, se pot gasi la Multicultural History Society of Ontario si la Romanian Cultural Centres of Montreal, Hamilton, Regina, Edmonton, si Calgary. O parte dintre aceste centre culturale sunt gazduite in incinta bisericilor romanesti. In Statele Unite, cea mai importanta sursa de informare despre romanii din US si Canada, de-a lungul vremurilor, o reprezinta History Research Center de la Universitatea Minnesota.
Cam atat despre carti in care apar romanii emigrati in Canada. Sper sa reusesc si eu sa citesc o parte din ele. Ma mana curiozitatea sa stiu cum se prezentau romanii acum cateva decenii mai ales, cum reuseau ei sa emigreze in vremea lui Ceausescu si daca au avut succes pe teritoriul Americii. In prezent nu ma indoiesc, cei ce ajung in Canada sau US, fac treaba buna. Descoperisem chiar ieri un site, unde adminstratorul a pus linkuri o gramada, o colectie impresionanta de altfel, cu site-uri ale romanilor din diaspora. Mai mult de 60% dintre ele, sunt ale romanilor din America. Se pare ca unii chiar au succes aici. Era sa uit, asta este siteul referitor la romanii din afara tarii.
© admin for Un roman in Canada, 2009. |
Permalink |
6 comments |
Add to
del.icio.us
Post tags: america, autori romani, canada, carti, enciclopedia canadiana, istoric, romani